RSS

Category Archives: Reciclate

Reciclabil#4: Cu chirie. Piesa intr-un singur act


Două canapele, una cu faţa spre public, una în stânga  pusă perpendicular, o măsuţă în faţa lor. Pe măsuţă un laptop, o scrumieră, un pachet de ţigări. Pe jos,  lângă cealaltă canapea câteva perne mari.

Două dintre fete, pe canapea, se uită la un film învelite fiecare cu câte o pătură. Una fumează, cealaltă mânâncă dintr-o cutie mare de îngheţată.

Prima: Uite, uite, aici e faza! Vai. Aş putea să mă uit de 100 de ori la scena asta. Este atât de… mmmm.

A doua: Mh. Da. Oarecum.

Prima:  Ei, fâs! “dea. oarecuuum” [o strâmbă pe prima] N-ai nicio treabă. Nu ştii ce-i frumos [mai ia o linguriţă din cutia de îngheţată]

A doua: Haide, mă, mă laşi. Ce e cu asta? Vine în casă, nu îl întreabă nimeni nimic, e un necunoscut într-o casă în care nu a mai intrat vreodată, se duce drept la aia, o linge cale de trei minute şi nimeni, dar nimeni, nu face nimic, şi ea spune: soarta te-a adus. Oh, da, da. Trebuie să te iubesc. U-hum. Da. Aşa e de obicei. Şi eu am păţit la fel. Da, da.

Prima: Hai, taci şi uită-te. Tu ai vrut să ne uităm.

A doua: Păi, la cât m-ai tâmpit cu filmul asta… am zis ca o fi ceva de capul lui.

[în scena intra a treia fată cărând o sacoşă de rafie imensă pe care abia o duce. Pe sacoşă e lipită o foaie albă pe care scrie “Magdalena 0726 696 008”]

A treia: Să îmi bat copii nenăscuţi. A dracu’ să fiu de le-oi trimite vreun pachet vreodată cu naşul. Există firme de curierat, fir’ar al dracu’ de firmele vieţii. [trânteşte sacoşa pe cealaltă canapea din cameră] De aia s-au inventat firmele alea. Să nu car eu ca o cretină 20 de kile de pachet de la gară până aici. [îşi trage sufletul] Na-vă! Avem zacuscă să hrănim un şantier de muncitori necalificaţi! [desface fermoarul sacoşei şi numără] două-patru-şase-opt-zece…doişpe… treişpe…paişpe. Paişpe! Avem , doaaaar, paişpe borcane de zacuscă.

A doua[băgând degetul în cutia de îngheţată a primei]: Eu zic să le scoatem pe o măsuţă în faţa blocului să le vindem.

A treia: Să ştii. Măcar aşa facem un ban. Ia. Asta ce o fi? [scoate din sacoşa şi o punguţă. Din punguţă scoate o pereche de şosete groase de lână, împletite]. O da! Crezi că se asortează cu tenişii mei verzi?

Prima: Uite, uite, uite! Ufff. Vai cât de frumos eşti! [strigă uitându-se spre monitor] Oare când o să dau şi eu peste un bărbat ca ăsta…[mai ia o linguriţă de îngheţată]

A doua: Mmm. Da. Altceva în afară de zacuscă ţi-a trimis?

A treia: aaa…. Da. Avem nişte nuci. [băgată cu capul în sacoşa de rafie] Şi… nişte … ce dracu’ o fi asta? Ah. Nişte plăcinta cu mere.

A doua: Uh! Aia e bună! Dă şi mie. [ia caserola de la a treia. O desface şi scoate o bucată de plăcintă şi o bagă în gură.] Cât de bună e. E şi cu scorţişoară.

A treia: Da. Acuma, daţi-mi şi mie o ţigară. Că am plecat ca vaca la gară fără ele.  I-am cerut unuia o ţigară, că nici bani nu aveam la mine. M-o fi crezut ala aurolacă. Nu a vrut să îmi dea. A patra muschetară unde-i?

Prima: A ieşit cu Matei.

A treia: Iarăşi? Dacă nu o plimbă ăsta tot parcul de trei săptămâni încoace de o sa ajungă asta  fotomodel de la atâta exerciţiu. Vreo noutate?

A doua: Nu cred. E prea pămpălau. Ai văzut ce faţă de oposum are? Cred că numai cu echipa de suporteri dinamovişti în spate o să îi pună o mână pe cur. Nuş’ de ce are atâta răbdare. De fapt, ştiu. Când i se pune pata, apăi n-o mai scoţi dintr-ale ei. Pe mine m-a sunat George. Vine joi. [zâmbeşte larg când spre una când spre cealaltă.] Nu-i aşa că aveţi toate treabă joi?

A treia: Joi? Cine naiba vine joi? La sex vii vineri, sâmbătă, hai că şi duminică mai merge… dar joi. E aşa… ca şi cum te-ai duce să vezi un film erotic la matineu. Lunea.

A doua: Eh, na. Asta e, dacă omul are timp joi… şi tu acuma. Nu mai contează când vine. Dacă mai stau o lună fără, o să ma virginez la loc.

[râd toate. Prima se îneacă cu îngheţată]

A doua: Ho! [o bate pe spate] Nu te mai satură Dumnezeu. Mai opreşte-te din îngheţata aia.

Prima: Tu vorbeşti. Ia scapă şi la mine caserola aia. Eu am voie. Sunt deprimată.

A treia: De ce eşti deprimată?

Prima: Uite de asta… [îi arată monitorul] Uite-l ce frumos e!

A treia: Da. E frumos şi pe lângă frumos mai e şi faimos, însurat, departe, premiat cu Oscar, american, niciodată al tău… din astea.

Prima: Eşti rea.

A treia: ..listă.

[În cameră năvăleşte a patra. ]

A patra: Aaaaaaa! [sare în sus de bucurie. Celelalte trei o urmăresc cu privirea]

A treia: Alo! Bălăceanca! Ce ai? Ai mâncat cauciuc?

A patra: M-a pupat, m-a pupat, m-a pupat. Ta na naa… ta na naa… [dansează prin cameră]

A doua: Au venit suporterii. Clar. Hai Dinamo…hai Dinamo….

[A patra se trânteşte pe canapea lânga sacoşă şi zdrăngăne borcanele de zacuscăPrima se aşează pe perne]

A patra: Îu! Ce-i aici?

Primele trei în cor: Zacuscă.

A doua: Haide, spune acuma.

A treia: Încearcă pentru început să îţi desţeleneşti fălcile din zâmbetul ala până la Pocreaca şi apoi vorbeşte.

A patra: M-a pupaaaat!

Prima: Cine?

[Toate trei se uită spre ea.]

A patra: Eşti tălâmbă? Matei! Nu ţi-am zis, când am plecat, că mă văd cu Matei?! Aşa. Păăăăăi. Ne-am dus în parc. Acolo sus la statui. Şi ne-am plimbat, şi m-a luat de mână şi mi-a spus aşa pe ocolite că lui îi place tare mult să stea cu mine şi ca sunt frumoasă şi că m-a văzut şi maică-sa şi a spus că i-ar plăcea să aibă şi el o fată aşa ca mine. Îţi dai seama? Mă-sa! Eu nu ştiam ce să zic. Că tu ştii că ştiu de la Miha că mă-sa e un pic nebună. De când cu faza aia cu Angi, fosta lui prietenă cu care l-a prins atunci în casă când trebuia el să plece la Oneşti şi nu a mai plecat din cauza lui Doru. Aşa… Dar, mama… aşa şi am mai mers noi pe acolo prin spate, pe unde e magazinul ala de unde ne cumpărăm noi eşarfe. A-şa. Ah! Chiaar. Să-ţi arăt ce mi-am luat! [scoate din geantă o bluză] Nu-i aşa că e adorabilă?

Prima: Ce drăguţă e!

A doua: Cam largă. Dar e ok pentru blugi.

A treia: Da. E chiar ok. Zi mai departe.

A patra: Aşa. Şi ne-am aşezat acolo sus la pietre, unde cântă aştia duminica şi m-a ţinut în braţe şi mi-a spus că el visează o viaţă frumoasă şi liniştită cu o fată drăguţă, să aibă seara la cine veni acasă , să aibă pe cine pupa dimineaţa pe umăr…M-am topit toată.

A treia: Traducere: Vreau să ţi-o trag de am boaşele albastre şi nu ştiu cum să fac să ajung mai repede cu tine în pat. Parcă eşti bună de două ture aşa că ar fi bine să îţi zic ceva frumos tare să fiu sigur că nu te superi când peste două zile nu o să te mai sun.

A patra: Mamă, ce cutră eşti! Mă oftici! Nu e aşa!

A treia: Ai dreptate. Nu e aşa. Peste TREI zile nu o să te mai sune.

[A doua râde. Prima se uită urât la a treia.]

A patra: O să te ignor. Eşti doar invidioasă.

A treia: O…da! ai ghicit. Îmi doresc să mă pupe Matei pe umăr dimineaţa. Este visul meu de când mi-am pierdut virginitatea.

A patra: Şi ne-am sărutat. Mult-mult-mult-mult-mult-mult! Şi m-a adus acuma până acasă. Şi a spus că vine mâine să mă ia de la facultate să mergem la film.

A treia: Unde va trece la pasul următor şi anume. Mâna pe sân şi pe elasticul de la chiloţi.

A patra: Când ţi-oi izbi o zacuscă între ochi. Mă laşi şi pe mine să mă bucur?

A treia: Am spus eu ceva?

A doua: Super. Deci una dintre noi e cuplată. Mai rămân trei. Vreo perspectivă? Ha? Cineva, oricine?

[Prima dă să spună şi ea ceva].

A doua: Tu nu ai voie să vorbeşti. George Clooney nu vine în România, nu are ce filma la Iaşi şi tu nu eşti viitoarea lui eroină principală. Deci? Cineva? Nu…? aşa mă gândeam şi eu. Prin urmare. E ok să mă lăsaţi şi pe mine în apartament singură joi?

A patra: De ce?

A doua: Vine George. Fac sex. Reglare hormonală. Imperios necesar.

A treia: Cheamă-l şi tu pe Matei şi puneţi de o orgie. Vă las camera de filmat pentru diversitate.

A doua: O cameră. Bine că eşti tu deşteaptă. Şi dup-aia poate ne şi uităm într-o seară aşa, toate patru, ce zici.

A treia: Vă pun la colecţie.

Prima: Eu pot să plec. Mă duc la Anca. O s-o sun să-i spun. Nu cred că e vreo problemă.

A treia: Eu nu ştiu. Vineri am proiect de predat. Am nevoie de calculator. Adică trebuie să plec de dimineaţă cu laptopul după mine. Aş putea să mă duc la Cristi, dar dacă mă duc asta înseamnă că ies de acolo cu burta la gură. În cămin nu am la cine să mă duc… mmm[se gândeşte] … la Andrada e ocupat, stă Alex la ea săptămâna asta şi probabil au program de iepurisme.

A patra: Ce mă? Alex? Al meu Alex?

A treia: Al tău Alex nu mai e al tău Alex este al Andradei Alex. Treci peste. Gata. Mai-nainte erai aici ca o muscă în ţilindru că te-a pupat Matei. Acum ce vrei? Gata. Aţi terminat-o. I-ai dat papucii. Next.

A patra: Cum să se ducă, mă, cu aia? Ai înnebunit?! Dintre toate proastele, pe aia a găsit-o? Abia ce ne-am despărţit!!! De două săptămâni şi el deja e călare pe alta.

A doua: Cum, de altfel, şi tu eşti călare pe Matei. Deci, sunteţi chit, deci, treci peste asta. E gata.

[A patra se îmbufnează şi nu mai spune nimic.]

A treia: Revenind. Eu nu prea am unde să mă duc. Dar vedem ce rezolvăm. [spre a patra] tu unde te duci?

A patra: Eu nu mă duc nicăieri!

A doua: Hai nu fi nasoală!

A patra: Ia-ţi o cameră la hotel.

A doua: Sigur. Dă-mi bani şi mă duc.

A treia [râzând]: Vindem zacusca.

Prima: Nu vă mai certaţi. [spre a patra] Poti să vii cu mine la Ana. Am să vorbesc cu ea.

A patra: Nu vin nicăieri! Mă duc la Andrada. Sigur o să se bucure să mă vadă. Şi ea şi Alex.

A doua: Eşti dementă.

A treia: Du-te la Matei.

A patra: Nu vreau să mă duc la Matei. Vreau la Alex…

A treia: Şi uite aşa o luăm de la capăt.

A doua: Alex e la Andrada. Înţelege odată. Lasă-i să trăiască. Tu i-ai dat papucii.

A patra: Ştiu. Dar se vede că a suferit de i-a ieşit pe ochi! E la aia!

A treia: Şi tu eşti cu Matei.

A patra: Dar eu nu mă culc cu Matei!

A doua: Nici cu Alex nu o făceai. Te gândeşti că poate de asta e la aia şi nu la tine?

A patra: Zicea că mă iubeşte…

A treia: Da. Şi că nu e eunuc.

Prima: Nu vă mai certa…

A patra: O avea prea mare de asta nu ne-o trăgeam! Că am încercat şi nu a mers.

A doua: Aţi încercat odată acum 4 luni. Cât credeai că o să aştepte?

A patra: Dar eu voiam.

A doua: Dar i-ai spus asta?

A patra: Nu..

A doua: Şi acum s-a terminat. Asta este. Vezi-ţi de Matei şi lasă-i în pace.

A patra: Nu vreau să îmi văd de Mateeei!…

[Ii sună telefonul. Se duce spre spatele scenei. În faţă discuţia continuă.]

A doua: Te-a mâncat undeva. Nu puteai să taci? Acuma rezolv-o. Ia-mi-o joi de pe cap. Te rooog. Vine ăsta odata la 2 luni aici, stă o seară. Vreau şi eu să îmi tihnească.

A treia: Bine. Ho. Hai că văd.

[A patra termină de vorbit şi vine înapoi, se prăbuşeşte pe canapea cu o faţă tristă. ]

A patra: Ce ziceam eu înainte?

A treia: Că Alex o avea prea mare şi că nu vrei să îţi vezi de Matei.

A patra: Exact. Se pare că nici el nu prea vrea să îşi vadă de mine.

Prima: Cee?

A patra: Mi-a spus că a fost o greşeală şi că îşi cere scuze pentru astăzi şi că ar fi mai bine să nu ne mai vedem. Că are motivele lui şi că îi pare rău.

[Linişte.]

A doua: …oricum avea faţă de oposum.

[Pe a treia o pufneşte râsul, dar se abţine. Prima se ridică de sub pătura ei şi se duce şi o ia în braţe pe a patra.]

Prima: Haide, măi…

[A patra o dă la o parte.]

A patra: Ei, Ho. Că nu am cancer şi nu mor mâine. Nici chiar.

[se aude un sunet clasic de mesaj pe telefon. A doua îşi scoate mobilul şi citeşte.Linişte. Toate aşteaptă uitându-se la ea.]

A doua: Ce vă uitaţi aşa ca la oracolul din Delphi? [spre prima] dă şi mie troaca aia de îngheţată. Pot să mă îngraş. Nu mai tre să arăt bine dezbrăcată. Şi puteţi sta joi acasă. Nu mai vine nimeni.

A treia: Te-a amânat.

A doua: Nu. S-a cuplat cu una.

Prima: Cu care din ele?

A doua: O să râdeţi.

A treia: O ştim?

A doua: Nu. Dar o cheamă tot Andrada.

[Liniste.]

A patra: Auzi… avem nişte pâine? As manca niste zacusca…

 
10 Comments

Posted by on June 21, 2012 in Aiurea, Reciclate

 

Tags: , , , ,

Reciclabil #3: Horoscopul bărbaţilor din viaţa mea


Candva demult detineam un colt pe Modista.ro. Intre timp, din motive de schimbari de locuri de munci, am abandonat colţul, dar am scris pe atunci niste lucruri şi mi-ar parea rău să dispara în neant.

zodiacHoroscopul bărbaţilor din viaţa mea

De suficienti ani de cand fac umbra asfaltului am venit in contact direct de lunga, respectiv scurta durata, cu cate cel putin un reprezentant al fiecarui semn zodiacal.

Avand in vedere suita remarcabila de esecuri, presupun ca ar trebui sa ma orientez spre zodiacul chinezesc sau elaborate de alte natii, poate-poate mai am vreo sansa.
Subsemnata este o sagetatoare deloc tipica zodiei sale.

Lipseste cu desavarsire temperamentul vulcanic in medii sociale, ba chiar m-as descrie de un calm imperturbabil, in rest ma cam supun rigorilor zodiacale – adica imi iau papucii constant pentru ca ma atasez prea repede.

1. Berbecii

Barbatii Berbeci. Printre zodiile fruntase pe lista mea, Berbecii sunt indivizi minunati. Sunt absolut senzationali de fapt. Totul alaturi de un Berbec este de poveste. De la primele scrisori [nu e-mailuri, scrisori] de amor, la cinele romantice, la plimbarile nocturne, la auditiile muzicale, cartile profunde, promisiunile cu iz de ultimatum, totul pare rupt din Sweet November. Dar asa cum Sweet November este o drama si relatiile cu Berbecii pot fi adevarate tragedii. Daca te astepti ca dupa 6 luni viata sa se aseze pe un fagas normal cu tabieturi si reguli nescrise de genul: tu duci gunoiul si eu curat cartofii… Error. 404 Not Found! … Relatia cu un Berbec e ca Mozzila Firefox. Crashes when you least expect it. Din cele mai obscure, ireale si imateriale motive cel mai adesea. Nu va fi pentru ca te-ai scandalizat intr-o dimineata cand a accidentat el masina, va fi cel mai probabil pentru ca… nu mai exista acelasi sentiment de apartenenta, sau pentru ca *insereaza aici metafora de carte de comentarii de clasa a 8-a* sau nenumarate altele. Succes.

2. Taurii

Sau eu le-as spune barbatii ideali. Sunt independenti, puternici, nu isi manifesta emotiile, gasesc solutii, sunt temperamentali dar niciodata absurzi. Hah! Deci perfecti! Unde sa fie problema? Problema, din pacate, este la femei in cazul Taurilor. Daca ai cumva impresia ca societatea in care traiesti, implicit relatia ta cu el, este una egalitara, te inseli amarnic, cherie. Taurii sunt masculi alfa. Ai mutat camasa lui de pe umeras pe scaun? Ai un motiv bun pentru asta? Nu ai? Treci si freaca podeaua. Vrei sa stai deasupra in pat? Eu zic sa te mai gandesti odata inainte sa te puna sa stai goala in genunchi pe coji de nuci? Ah, esti siderata si comentezi? I hope you are into BDSM.

3. Gemenii

Iubita mea, ne casatorim? ….. Cand am intrebat eu asta? Nu, nu. Ha, era o gluma. Voiam sa vad cum reactionezi. Nu ne casatorim, de fapt nici nu ar trebui sa fim impreuna. Ba da, iubita, suntem! Cum sa nu fim? Plecam in Franta in concediu? Ai luat deja biletele? Voiam sa mergem la mama de fapt. Ai cumparat tu paine? De ce nu ai cumparat paine? Tot eu trebuie sa ma duc??? De obicei cumpar eu paine, e in regula, iubita, e vina mea.

Relatiile cu Gemenii….mai e nevoie sa continui?

4. Racii

Modul corect de a avea o relatie cu un Rac este sa o iei de la final: Intai divortezi de el, dupa care va certati, dupa care locuiti impreuna, dupa care se indragosteste de tine, dupa care te curteaza, dupa care te cere din nou de nevasta, te mai curteaza putin, iarasi va certati, iar te ia. Daca din pacate ai fost binecuvantata cu un bogat simt al umorului, iti recomand sa iti tii poantele pentru tine nu sa I le aplici si sa le comentezi doar cu prietenii, daca nu vrei sa dezbati teoria conspiratiei in loc sa te giugiulesti la un film cu iubitul.

5. Leii

Relatiile cu Leii se explica simplu: Eu Tarzan, tu Jane. Tarzan puternic. Fa-mi un sandwich. Nu, nu este un comic de pe 9gag.com, este una dintre cele mai simple si satisfacatoare relatii pe care poti sa le ai daca stii unde iti este locul si daca intelegi nevoia de construire a cultului personalitatii in jurul iubitului tau. El este capul familiei, el aduce vanatul pe masa si el stie cum e mai bine. Tu esti acolo pentru ca ai fost considerata suficient de demna sa ii stai alaturi. Spor la treaba.

6. Fecioarele

Barbatii Fecioara sunt de departe preferatii mei. Mai feminini decat voi putea fi eu vreodata, mai atenti cu opinia publica decat Elena Udrea, stiu totul despre moda si nimic despre caiac canoe si poti sa pui orice la cale cu ei mai putin ceva stabil si de lunga durata. Un barbat Fecioara pleaca dimineata dupa cafea si se intoarce dupa o saptamana, asta daca se mai intoarce. Un barbat Fecioara are tot dreptul sa aiba o placa de par si ceara depilatoare in baie si in mod clar, gusturi vestimentare mult mai bune decat ale tale. Drama survine atunci cand sindromul tau premenstrual este mic copil pe langa o depresia lui legata de sireturile inegale de la pantofi.

7. Balantele

Barbatii Balanta. Lipsiti de orice forma de inventivitate la capitolul nabadai. Permanent ingrijorati de care ar putea fi cea mai buna alegere pentru ei, pentru tine, pentru noi, pentru umanitate, pentru puii de panda pe cale de disparitie, risti sa te lase mereu asteptand pe lista lui de prioritati. De apreciat discretia lor. Nu sunt niciodata tipul “kiss and tell”, dar pe de alta parte nu te astepta sa primesti de la el prea multa tandrete, in schimb gelozia… brace yourself, the tsunami arrives. Dar, problema cu discretia la Balante este ca sunt atat de discreti, incat aproape ca nu sunt acolo. Mai ales cand ai nevoie de ei. Sunt buni afaceristi totusi. Dragelor, daca nu aveti probleme cu scenele de gelozie si cu hackuitul adreselor de mail sau a contului de FB, Twitter si altele, veti duce o viata confortabila cu Balanta din viata voastra.

8. Scorpionii

Daca aveai impresia ca stii ce e aceea boemie si ca poti sa te descurci cu un barbat frustrat care nici nu vorbeste despre ce il afecteaza, inainte sa ai un Scorpion drept colocatar, te-ai inselat. Barbatul Scorpion este Chuck Norris cand vine vorba despre scopurile sale si Andreea Marin cand esti prea dura cu el in relatie. Partea buna este ca odata ce are o relatie, tine si cu dintii de ea, dar…atentie, DAR, eu zic sa iti refaci colectia de pornografie si sa te pui pe invatat pentru ca la capitolul sex, sunt foarte pretentiosi. Si pe buna dreptate, Scorpionii sunt foarte atenti cu conditia lor fizica si cu performantele sexuale.

9. Sagetatorii

Daca vi se parea ca Balantele sunt indecise, think again. Sagetatorii sunt mama indeciziei si a regretelor. Fie barbat sau femeie un reprezentant al zodiei te va iubi la nebunie, va obseda cu privire la relatie, la ce e bine, la ce e prost, la ce trebuie reparat, dar nu te astepta ca orgoliul lui sa il lase sa recunoasca ceva. Practic relatia ta cu un Sagetator va fi un threesome: tu, el si – ca sa citam din clasici – orgoliul lui nemasurat. Plus de asta…ai toate sansele sa te lase cu fundul in balta (la propriu, una dintre activitatile lui preferate fiind sa iti arunce hainele pe geam sau sa te lase la primul semafor cand e nervos) si dupa putin timp sa se biciuiasca cu buchetul de trandafiri chiar sub balconul tau creand o adevarata scena de film american ieftin, bazandu-se pe faptul ca daca nu il iei inapoi ca ti-e mila de el, macar de penibilul situatiei si tot il bagi in casa.

10. Capricornii

Splendide specimene Capricornii. Nu am cunoscut reprezentanti ai acestei zodii care sa nu fie bine facuti, pedanti si stapani pe situatii. Dar pe cat de aratosi pot fi, pe atat de lipsiti de creativitate sunt in rest. Daca te astepti sa il impresioneze ideea ta de role-play printre asternuturi unde tu esti Princess Leia si el poate fi Darth Vader sau Captain Jack Sparrow, asteapta-te sa dormi pe canapea.  Ah, si sa nu cumva sa iti propui un sex salbatic cu spart rigipsul din casa. Oricat de tare il aprinzi, in mod cert se va opri la un moment dat ca sa isi impatureasca hainele aruncate pe podea.

11. Varsatorii

Vrei flori? Cumpara-ti. Vrei un parfum? Cumpara-ti. Vrei sa iti spun ca te iubesc? Vorbim maine despre asta. Nu e ca nu vrea, el chiar te iubeste, dar prefera sa sape un sant in forma de inima pe bulevardul Decebal decat sa il pui sa scoata pe gura acele trei silabe. Pregateste-te temeinic. Fa-ti lectiile. Integrala Opere contemporane, conferinte TED si imdb.com. Dupa trei luni de training in domenii variate poti sa iti iei inima in dinti si sa incerci sa cuceresti un Varsator. Pe cat de atent este cu coeficientul lui de inteligenta, pe atat de pretentios este si fata de ceilalti. Daca cumva ai trecut de etapa suicidala din partea ta in care ai incercat sa atentezi la independenta lui si v-ati mutat impreuna, ba chiar la el in casa, incearca totusi sa nu stici feng shui-ul lui. Pe cat de spontan si inovativ pare, pe atat de greu accepta schimbarile.

12. Pestii

Daca treci de intalnirea cu numarul 7420 si stabiliti de comun acord ca de acum inainte ai voie sa afli lucruri despre el, mai intime decat locul de munca si orasul de provenienta atunci, inarmeaza-te cu multa rabdare. Ai toate sansele sa trebuiasca sa iti faci o lista cu toate coordonatele pregatirii unei seri romantice cu un barbat Peste. Lumina clar trebuie sa fie stinsa. Nu fi zgomotoasa. Urmareste-l cu atentie ca sa vezi ce anume ii place. Daca stramba putin din nas nu te opri, adapteaza-te din mers, fa o analiza strategica dupa prima seara, evidentiaza punctele tari si punctele slabe, asigura-te ca nu e homosexual totusi si apoi e ok, ai voie sa iti lasi periuta de dinti la el in baie. Tips: sa nu cumva sa deschizi gura de indata ce te-ai trezit. Nu vrei sa stii cat de bine stie sa foloseasca un capsator.

 
4 Comments

Posted by on June 5, 2012 in Aiurea, Reciclate

 

Tags: , , , ,

Reciclabil #2 – Analiza dermato-semantica pe humanoizi de concert


Al doilea post recliclat de pe defunctul blog, este unul care mie imi e tare drag.

2. aprilie 2011

Gratie thegig.ro am servit in ultimele luni destul de multe concerte de club si nu ma plang, imi place foarte mult sa plec acasa la 1 noaptea, praf de oboseala cu urma de aparat foto incastrata in jurul ochiului. Dar nu doar ce se intampla pe scena e minunat. Spectacolul este de fapt in fata…. Aruncati o privire la speciile “universului concertistic”:

1. Fanul devotat. Nu este dupa cum va ganditi cel care sta acolo in primul rand si rupe camasa de pe el pe o bucata de solistica apriga. Fanul devotat este pe undeva pe la jumatatea salii de concert, pe margine, de obicei pe un scaun destul de inalt cat sa vada foarte bine scena, care abia ce si-a luat doua sticle din berea lui preferata, ca sa nu fie nevoit sa se miste in timpul concertului. El fie si-a rezervat din timp scaunul acela fie a venit cu destul timp inainte cat sa aiba locul acela si asteapta, in genere, semi-plictisit de ce e in jur, sa inceapa concertul trupei lui preferate. Si-a platit in mod clar biletul, din respect si devotament, dar nu face caz de asta. El a venit sa se simta bine.

2. Plopistii. Plopistii fac parte din categoria oamenilor care erau deja acolo la o bere, habar nu au cine canta dar nu au chef sa se duca acasa. Platesc biletul pe principiul “daca tot sunt aici, sa vedem ce canta astia”. Sunt picati din plop, dar nu vor sa remedieze situatia, maximul de curiozitate va fi manifestat atunci cand responsabilul de bilete vine sa ii intrebe daca pleaca sau raman la concert si il chestioneaza: cam ce canta? Blues, rock, simfonica? Ah… hai sa stam, vedem si noi. Ei stau la mesele pe care deja le ocupau, sau mai in spate la bar, se simt putin jenati ca nu se pot amesteca printre fani si se uita usor stramb laStroboscoape (categorie despre care vorbim putin mai tarziu).

3. Clubberii. Ei sunt oamenii cu prioritati. Ordinea prioritatilor lor nu este : Trupa X, canta in data de Y, in clubul Z…ci , in clubul Z [unde merg eu], in data de Y [cand e seara mea de iesit in club] canta trupa X [care nu imi place, dar e cool si oricum e seara mea de iesit in club]. Au venit mai ales pentru ca sunt cool, dar si pentru Stroboscoape.

4. Stroboscoapele. Sunt toate fetele sub 20 de ani si cu portofelul prea ticsit, carora li se pare ca e destul sa ai un DSLR de la tata ca sa poti sa faci poze. Ele nu lucreaza pentru nimeni, dar stau acolo in fata, blocheaza traficul si pozeaza stand in cele mai HOT pozitii pentru ca ele sunt cool [cam 18-55 maxim cool, pentru ca alte obiective sunt prea grele pentru posetutele fashion], in timp ce de fapt ar trebui sa fie in genunchi sau cocotate pe  o treapta incercand sa prinda cele mai bune ipostaze ale celor de pe scena. Le place sa dea impresia ca sunt profesioniste, dar trupa stie ca nu sunt. De unde stie??? Hint. Nu le mai izbiti retina cu flashul. Lynda.com – GREAT photography tutorials.Stroboscoapele vor fi atent urmarite de clubberi. E ca un lant trofic.

5. Placile Tectonice/Nikite. Sau mai bine spus: thou_who_shall_not_let_go_of_the stage_margin! Le mai numesc siNikite pentru ca sunt in stare sa te trimita acasa cu arcada sparta si cu barbia tumefiata chiar daca doar incerci sa le sugerezi subtil sa te lase doua minute in fata sa faci o poza. Nikitele sunt acolo pentru ca ele pot. Pentru ca au stat 2 ore in fata clubului inainte sa deschida ca sa poata alerga in fata scenei, unde aplica schema de atac. Trei mai vanjoase se proptesc intr-un cerc, doua se duc sa faca alimentarea cu alcool. Niciodata nu circula in trupe mai mici de patru. Pentru ca ele se sustin unele pe celelalte si sunt acolo impreuna. Ele sunt impresia gresita despre fanii devotati. Urla, aplauda, arunca sutiene, fac declaratii de amor, transpira, danseaza si iti muta mandibula daca le stai in lumina. Vor face totul ca sa se faca remarcate, vor trage de maneca fotografii sa le faca poze de atmosfera, vor trimite biletele pe scena si vor spera ca poate de data asta cineva le observa. Multe dintre Nikite provin din grupul de Consanzene, dar intre timp si-au castigat drepturi.

6.Consanzenele. Sigur stiti tipologia. Sunt acele dive diafane care stau razlet printre ceilalti veniti la concert, se uita intr-un punct fix spre scena, de obicei pe fruntea solistului/chitaristului/bassistului/bateristului/claparului/any-other-instrument-you-can-figure-out. Ele simt. Ele stiu versurile si le canta odata cu trupa. In soapta. Ele traiesc muzica. Ele stiu ca oamenii aia canta de fapt pentru ele doar. Sunt CONVINSE ca solistul s-a uitat la ele, dar exact atunci nu era nimeni atent si nu a observat. Cosanzenele se duc acasa si dau SMS-uri prietenelor in care le povestesc despre Vibe-ul puteric creat intre ele si trupa.

7. Cunostintele. Sau grupul de oameni care ocupa un loc prea mare in fata scenei, grupul care e acolo indiferent ca le place sau nu ce canta obositii aia de pe scena, dar ei CUNOSC TRUPA. Sunt deja faimosi ei insisi pentru ca ei …CUNOSC TRUPA. Ne dau voie sa ii atingem daca le dam o bere. Daca au ajuns mai tarzior se vor folosi de acest atu pt a ajunge in fata scenei.  Si daca nu i-ai observat pana atunci, in mod clar ii vei observa in pauzele dintre piese cand fac poante proaste pe seama prietenilor de pe scena. Acele inside jokes, ca sa vada lumea ca ei…CUNOSC TRUPA.


Ar mai fi… cale de vreo 10-12 categorii de ciudati. Dar astia ni-s cei mai vizibili. Nu e chiar ca la Zoo la concerte, dar e dragut. Ne place. Fara cei de mai sus, nu ar mai fi palpitant. Daca nu ne-ar placea, ne-am duce sa ascultam muzica de camera si concerte de oboi.

 
1 Comment

Posted by on April 19, 2012 in Reciclate, Romania

 

Tags: , , ,

Reciclabil #1 – Poșta Română


Pentru că vreau să închid blogul anterior din câteva motive foarte simple (cum că I grew up și că … dude, was I retard at times?!?! ), voi recicla aici câteva postări, după care îi dau cu shift+delete celuilalt. Nu vi le vărs pe toate odată că nu aș vrea să vă rețin din pauza de masă de la birou, așadar să le luam câte unul, câte unul, că oricum nu-s multe.

1.  decembrie 2010

Din categoria: oul sigur a fost înaintea găinii şi dacă zece oameni îţi spun că eşti beat, te duci şi te culci… voi posta o întâmplare care nu are nicio legătură cu cele două zicale de mai sus.

Cam acum o săptămână, dacă nu precis acum o săptămână, îmi târâiam oasele cu prea multă carne pe ele spre un cabinet notarial pe care îl vizitasem şi cu o zi în urmă, şi cu o altă zi în urmă, şi o altă… şi cu mai multe zile în urmă…pentru că evident îmi mai trebuiau alte şi alte şi alte acte ca sa pună ştampila pe un singur act cu 6 rânduri scrise pe el care avea o minoră legătură cu toată maculatura pe care m-au pus ei s-o aduc.

Eh, dar nu aici voiam să ajung. După ce am reuşit să obţin procura minune, că procură era actul… m-am îndreptat spre cel mai apropiat oficiu poştal să o şi expediez pe cât de repede posibil spre patria mea mumă, Suceava.

Am găsit cel mai apropiat oficiu poştal care era mai plin ca un container cu ajutoare din Germania de prin ’94.

Aşa că am decis că poate ar fi o idee bună să caut altul. După o jumătate de oră de băgat diverse în inexistentele utilaje de deszăpezire care nu îşi fac treaba, am găsit un alt oficiu poştal în zona Dna Ghica. O minunată clădire de 10 m lungime pe 2 metri lăţime cu trei ghişee la dispoziţie.

Să o luăm prim eliminare: la ce ghişeu trebuie să mă duc pt a expedia ceva în regim prioritar?

1. La primul ghişeu există un grup mare de popor marca rromales care strigă ameninţător în cor ceva spre funcţionară, legat de şomaj şi ajutoare… nu cred că acolo e locul meu. M-am strecurat pe lângă ei prin cei 2 metri lăţime ca să efectuez o introspecţie asupra ghişeului cu nr 2…

2. La ghişeul nr. 2 o coadă românească, tip buluc-stropşit-înfipt-împuns din care ieşeau răsfirat pe ici pe colo facturi de romtelecom, vodafone şi cosmote. Buluceala avea în medie 139 de ani şi 322 de sacoşe verzi de pânză pentru mersul ulterior la piaţă.

3. Ghişeul cu nr 3 era cel câştigător (of, Murphy!!) unde era o ceva care probabil când erau doar trei oameni se chema coadă, acum era o orgie umană. Acolo era ghişeul de unde se puteau: cumpara plicuri, timbre, efecte poştale (de ce plm le spune efecte?), felicitări, trimite bani prin western union, prin mandat poştal, plăti gazul, trimite colete mari, colete mici, colete medii, pe mama, pe tata şi porcul de Crăciun. *please note my exhausted tone*

Şi m-am aşezat cuminte la coada orgiei umane pentru că ştiam că nu are niciun rost să mă agit că durează prea mult. M-am rezemat de o margine de tejghea şi speram că voi înainta prin masa de oameni care păreau scoşi cu excursia de la geriatrie.

PATRUZECI de minute mai târziu…. am ajuns la ghişeu.Am adoptat atitudinea spăşită, umilită şi pupătoare în fund de funcţionară de la poştă….şi am început:

– vreau să trimit şi eu foaia asta în regim prioritar, daţi-mi vă rog frumos cu mâinile dumneavoastră suple şi gingaşe şi miraculoase un minunat efect poştal pe care se lipesc alte efecte poştale , adică un plic cu timbre, şi un mandat poştal pentru prioritar pe care vi le voi returna completate în mânuţele dumneavoastră gingaşe şi delicate şi minunate. *large smile*

îmi dă femeia plicul, un plic mic pt felicitări în contextul în care eu trimiteam o foaie A4 pe care nu voiam sa o îndoi, dar altele nu avea. am mulţumit frumos… şi îmi dă şi mandatul, am mulţumit din nou frumos.. şi, civilizată, mă dau la o parte ca sa poată să îi servească pe următorii clienţi cât eu scriu mandatul vieţii.şi am mai mulţumit odată frumos.

termin şi mă duc să returnez plicul în mainile gingaşe… bla bla…

din spatele meu aud o voce:

– băi, nesimţito! tu ce faci acolo, treci la rând, stai la coadă, aşteaptă! unde te bagi?

*blink blink*

mă întorc şi îl văd pe un nene pe la 80+, un Sergiu Nicolaescu wannabe (sau Iurie Darie, de gustibus) care se răţoia la mine.

– domnule, am stat deja la această coadă timp de 40 de minute, în faţa dumneavoastră printre altele. Nu are sens sa mai stau odată pentru a lăsa şi atât, un plic pentru care… repet, am stat deja la coadă.

nenea, nimic şi pace!

– nenorocito, să te muţi la rând acuma! credeţi că noi nu avem altă treabă decât să stăm după cururile vostre?

(în mintea mea… îmi venea să îi spun vreo două despre cururile lor flasce şi odioase care sunt peste tot prin piaţă, tramvai, poştă, notariate, spitale, etc…)

– domnule, nu mă cert cu dumneavoastră…este stupid şi inutil să stau încă odată la coadă pentru un lucru pentru care am stat deja. dacă nu făceaţi scandal, terminam până acum să las plicul şi plecam.

moment în care moşul îşi iese din minţi şi din palton şi începe să mă tragă de haină să trec în spate.

mă uit în jur. reacţii: zero, nul, nada, niente, ioc, p**a.

-dom’le, hai să fim civilizaţi.

– ba tu să fii civilizată !

şi POC îmi arde un dos de palmă.

*blink blink*

mă uit în jur. reacţii: zero, nul, nada, niente, ioc, p**a.

m-am întors cu curul meu despre care menţionase mai devreme, i-am întins cucoanei plicul…

– în regim prioritar vă rog, să ajungă mâine dimineaţă.

şi am ieşit pe uşa poştei după ce am evitat politicos gloata de doritori de şomaj şi ajutoare sociale.

nu ştiu ce să mă minuneze mai mult: că m-a pocnit? că nu a reacţionat nimeni? că mă mai miră lucrurile astea? că… suntem înapoiaţi? că rromii aia mai aveau puţin şi dârâmau poşta în tot acest timp…?

hai.. s-auzim de bine.

măcar de binişor.

 

 
3 Comments

Posted by on April 17, 2012 in Reciclate, Romania

 

Tags: , , , ,